Din pacate, ultimele 2 zile din jurnalul croazierei de 10 zile cu plecare din Sydney, a trebuit sa fie publicate cu intarziere din cauza unei crize lombare pe care autoarea a avut-o in ziua de 21 decembrie exact cand aceste 2 posturi trebuiau aduse la lumina. Cu scuzele de rigoare sper sa va placa la fel de mult. Spatele m-a tinut vreo 3 zile in cabina; inca nu merg la munca, dar ma pot misca mai usor.

Nu stiu ce faceti voi sambata dimineata, dar la noi o data pe saptamana se organizeaza instructajul in caz de urgenta. In afara drill-ului pe careil avem cand vin pasagerii la bord, mai este unul organizat doar pentru crew o data pe saptamana la 9.30 dimineata. Eu, in schimb, am avut surpriza sa fiu sunata pe la 9 de la infirmerie si sa mi se spuna ca am fost selectata pentru testul de drog. Nu va speriati, nu sunt banuita de nimic. Aceste teste sunt hotarate de vamesii australieni: nu se stie niciodata dinainte si nici cine va fi ales. Sunt alese vreo 20 nume la intamplare. Asa ca mi-am inceput ziua donand un lichid anume intr-un borcanel de plastic. Toate borcanelele sunt trimise catre laborator cu DHL. Imi si imaginam camioanele acelea de la DHL, cu galben si rosu, in care se gasesc mii de borcanele galbene!!

Dupa o dimineata inceputa cam brusc, ne-am strans la micul dejun vreo 6-7 romani si dupa un ochi, branza cu rosii, o ciocolata calda si un suc de portocale am pornit catre Brisbane.
Azi am facut o plimbare prin acest oras cosmopolit, plin de viata si forfota. M-a uimit multitudinea de magazine, de galerii comerciale, de zone pietonale si mai ales de cafenele si restaurante. Toate in cadrul unei arhitecturi moderne ce din loc in loc a lasat spatiu si unor cladiri din secolul 19, unele in stil victorian, in memoria vechilor zile. Noul se imbina cu vechiul intr-un mod placut si respectos, parca noul cerand voie vechiului sa i se alature.

Dupa o vizita in cel mai mare cazinou al orasului care este o cladire istorica, am facut un popas intr-una din bisericile metodiste care impreuna cu cea presbiteriana si anglicana au format asa numita Biserca Unita, am poposit intr-o cafenea sic sa ne odihnim picioarele si sa ne adapostim de arsita zilei. Am baut un cappuccino, 3.50 dolari australieni, am gustat un sandwich, 8.50 AUD si ne-am racorit cu un suc stors proaspat, doar 4.50 AUD.

Brisbane seamana foarte mult cu New York, la o scara mai mica si mai curata, strazile sunt paralele si perpendiculare, orasul este pe un deal, deci multe strazi sunt destul de abrupte, trotarele sunt pline de localnici si turisti, magazinele sunt la fiecare pas, restaurantele te imbie cu arome si culori diferite, iar daca vrei sa stai departe de aglomeratia orasului, te poti relaxa pe malul unei lagune construita in mijlocul orasului special pentru cei care vor sa stea la plaja, in loc sa isi faca loc printre multimea grabita.

Nu uitati nici de frumosul rau Brisbane si podul care face legatura intre zona centrala a orasului si cea suburbana. Am realizat doua tipuri de fotografii pentru a vedea cum traiesc locuitorii centrului Brisbane-ului si cum arata zona periferica a orasului unde se pot observa numeroase case simple ale australianului de rand.

In a doua parte a zilei, am avut parte de o masa copiosa in restaurantul vasului si am vizionat un spectacol extraordinar de dans unde cuplul de dansatori romani de care va povesteam ieri sunt protagonisti. Toata sala a aplaudat si veti vedea cateva poze din spectacolul acestor tineri romani atat de talentati din Oradea, ADELA si VIRGIL

ADELA si VIRGIL cu trupa de dans Royal Caribbean