Ma gandesc de cateva saptamani sa impartasesc experientele mele cu voi, cu cei din lumea virtuala, cu cei care imi seamana si cu cei care sunt atat de diferiti de mine.
Poate exista cineva acolo care ar vrea sa stie ce se intampla in aceasta lume, in lumea vaselor de croaziera, in lumea viselor, a muncii grele pentru multi dintre cei de aici, in lumea imposibilului, in aceasta CAPSULA A TIMPULUI, cum o numesc eu. O lume fara luni si vineri, fara weekend, fara zi libera, fara mancarica gatita acasa, fara prietenii si vecinii din bloc, fara administrator si, cateodata, fara libertate, dar o lume care ne fascineaza si ne atrage in vartejul ei, in frumusetea vacantei alaturi de munca.
Ce e mai frumos decat sa stai pe o plaja din Bahamas sau Mexic cu nisip moale si fin, cu un pahar de Pinã Colada in mana, in timp cei de acasa se chinuie in trafic, se cearta la coada la supermarket si isi barfesc administratorul sau vecinii plecati din tara? Ce e mai frumos decats a-ti faci prieteni din toata lumea si daca niciodata n-ai fost in Jamaica, Brazilia, Nicaragua sau Ungaria poti sta de vorba cu unul din colegii tai si sa-ti spuna cum e tara si poporul lui.